INFORMAŢII DESPRE GRIPĂ

Gripa din acest sezon, conform circulaţiei de virus gripal şi a creşterii poverii estimate prin gripă, conduce la întărirea recomandărilor anterioare, bazate pe dovezi, cu privire la prevenirea gripa.

1. Gripa apare în fiecare iarnă şi afectează mulţi oameni

Iarna 2010-2011 este primul sezon de gripă de după pandemia de gripă A(H1N1). Gripa este o boală contagioasă care uneori are o evoluţie foarte serioasă. Adeseori îmbolnăvirea prin gripa se poate preveni. Numai dacă fiecare persoană înţelege cum se produce infectarea şi cum se poate preveni infecţia şi boala, numai atunci acestea pot respecta şi aplica recomandările pentru a se reduce numărul de îmbolnăviri, spitalizări şi decese premature.
Gripa este o infecţie respiratorie transmisibilă (contagioasă) cauzată de un virus gripal. În Europa gripa apare cu regularitate în epidemii anuale, în anotimpul sau sezonul de iarnă (lunile decembrie, ianuarie, februarie). De obicei epidemiile de iarnă afectează fiecare ţară pentru una sau două luni şi durează, la nivelul continentului European aproape 4 luni. Pot apare şi infecţii sporadice în afara sezonului de gripă, cu o incidenţă foarte mică în lunile călduroase ale verii.
Nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc, însă cei care au forme clinice de boală prezintă simptomele comune: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare şi articulare, dureri de cap, stare de rău. Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii respiratorii, însă gripa este mai severă decât o simplă răceală.
La cazurile necomplicate de gripă simptomele se rezolvă spontan în 7 zile de la debut.
Plaja de severitate a infecţiei şi bolii este foarte largă, de la lipsa totală a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minoră sau chiar până la pneumonie şi encefalită. Formele severe de gripă pot fi cauzate direct de virusul gripal sau pot fi rezultatul unei infecţii virale sau bacteriene ce apare în timpul sau după o gripă care a slăbit capacitatea de apărare a organismului. Bolile pre-existente ale aparatului respirator şi cardiovascular se pot decompensa şi pot ameninţa viaţa pacientului.
Îmbolnăvirile severe şi complicaţiile apar mai frecvent în anumite grupuri la risc: acestea includ persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste această vârstă, cei cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii sau cardiovasculare. De asemenea există un risc crescut pentru copiii la vârstele fragede şi pentru femeile gravide. Ocazional pot apare forme severe de gripă la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe la risc.
În pandemii caracteristicile epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, în funcţie de caracteristicile virusului şi de nivelul de imunitate al populaţiei faţă de un virus care prin definiţie e diferit de cele care au circulat în sezoanele de gripă precedente.
În cazul pandemiei de gripă din 2009 cu virusul pandemic A(H1N1) incidenţa cea mai mare a fost înregistrată la persoanele tinere, fiind total diferită de ceea ce s-a întâmplat în sezoanele de gripă precedente (afectarea vârstnicilor).
Pentru sezonul de gripă 2010-2011 se prevede că:
- vor circula mai multe virusuri gripale;
- nivelul de transmisibilitate al virusurilor va fi mai mic comparativ cu sezonul 2009 pandemic;
- nivelul spitalizărilor va fi mai mic decât în 2009;
- pot apare unele zone în care transmiterea virusului să fie intensă;
- vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni cronice au un risc crescut de a face forme severe de gripă;

2. Gripa rămâne o ameninţare

Dovezile istorice sunt adesea trecute cu vederea. Epidemiile anuale de gripă sunt asociate cu o morbiditate şi mortalitate ridicată. Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) estimează că, în medie, aproape 40.000 de persoane mor prematur în fiecare an de gripă în Uniunea Europeană. Pentru fiecare deces corespund mult mai multe spitalizări care rezultă din complicaţii ale gripei.
Epidemiile anuale de gripă sunt asociate cu o morbiditate şi mortalitate ridicată, mai ales la persoanele în vârstă (definite frecvent ca indivizi cu vârsta de 65 ani şi peste) şi la cei cu afecţiuni medicale cronice. Severitatea infecţiei cu virusul gripal poate varia de la an la an, în funcţie de caracteristicile virusului.
Până la 90% din decese au loc la persoanele peste 65 de ani, în special în rândul celor cu afecţiuni medicale pre-existente.
Gripa poate avea o evoluţie clinică severă la persoanele de orice vârstă cu afecţiuni cronice pre-existente. În unele studii este de asemenea dovedit că apar forme foarte severe la copii mici (sub vârsta de doi ani) şi la femeile gravide. În plus, gripa poate provoca exacerbări ale bolii pulmonare şi cardiovasculare la persoanele care suferă de aceste afecţiuni şi pot duce la deces prin insuficienţă cardiovasculară şi cerebrovasculară.

3. Fiecare dintre noi poate preveni gripa

Gripa se transmite cu uşurinţă de la o persoană la alta prin aer sau de la mâini ori suprafeţe contaminate. Riscul de a te infecta sau de a cauza infecţia gripală este uşor de redus prin respectarea unor reguli logice simple de prevenire. Imunizarea, respectiv vaccinarea antigripală, este metoda care scade dramatic riscul unei persoane de a fi infectată. Prin urmare utilizarea corectă a vaccinurilor antigripale este cea mai eficientă formă de protecţie a individului.
Toate virusurile gripei se răspândesc cu uşurinţă de la o persoană la alta prin picăturile stropite în jur de oamenii bolnavi, prin tuse şi strănut. Deoarece virusul este capabil de a supravieţui temporar în afara corpului uman, transmiterea se poate produce, de asemenea, de la mâinile proaspăt contaminate, obiecte şi suprafeţe, cum ar fi batiste, clanţa uşii, robinete etc.

Când sunt contagioase persoanele infectate
Deşi se crede că persoanele infectate pot fi capabile să răspândească virusul gripal chiar înainte de a începe să se simtă bolnave, de regulă o persoană este cel mai contagioasă în toată perioada în care are simptomele de gripă. Copiii mici, persoanele grav bolnave (formele severe de gripă) şi cei care au un sistem imunitar slăbit pot infecta alte persoane o perioadă mult mai lungă de timp. Unele persoane se pot infecta dar nu vor prezenta niciodată simptome de gripă, deşi ele pot transmite infecţia mai departe, la alte persoane. Acesta este motivul pentru care este aproape imposibil de controlat în totalitate răspândirea gripei.
Obiceiurile sau comportamentele zilnice preventive sunt, din acest motiv, una dintre cele mai importante acţiuni pentru stoparea răspândirii gripei. Cele trei reguli simple de prevenire sunt:
- Dacă deveniţi bolnav cu ceea ce ar putea fi gripă, trebuie să va duceţi acasă.
- Mâinile trebuie spălate frecvent şi în mod corespunzător.
- Dacă aveţi o răceală sau guturai, folosiţi şerveţele sau batiste de hârtie, apoi aruncaţi-le în mod corespunzător la gunoi şi spălaţi-vă mai des pe mâini.

Arma împotriva gripei: vaccinul
Vaccinarea împotriva gripei este modul cel mai eficient de a te proteja pe tine. Pe baza datelor privind virusurile care au circulat în sezonul precedent se stabileşte structura vaccinului. Vaccinul este disponibil înainte de debutul sezonului de gripă şi conţine trei componente (vaccin trivalent), selectate pentru a proteja împotriva principalelor grupuri de virusuri gripale. Compoziţia recomandată pentru vaccinul gripal 2010/2011 în emisfera noastră de nord a fost definită, ca în fiecare an, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

4. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ

Măsurile de protecţie personală (non-farmaceutice), pentru reducerea riscului de a dobândi sau de transmitere mai departe gripa umană
În lipsa unui vaccin specific, există o serie de măsuri cu caracter personal pe care oamenii le pot aplica pentru a reduce riscul lor de a dobândi gripa. Gripa este o infecţie virală care se răspândeşte de la o persoană la alta, în principal atunci când oamenii infectaţi tuşesc sau strănută, ori prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate care se află pe mâinile acestora sau pe suprafeţele contaminate. Următoarele recomandări se bazează în parte pe dovezi provenite din studii şi în parte pe judecata bazată pe experienţa de sănătate publică.
Măsuri personale, de a te proteja pe tine
1. Evitaţi contactul apropiat cu persoanele bolnave
(A) Persoanele cu unul sau mai multe dintre următoarele simptome: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare, dureri de cap, frisoane şi oboseală pot fi infectate cu un virus gripal sau cu un alt virus.
(B) Menţine o distanţă de cel puţin un metru faţă de orice persoană cu simptome de gripă şi evită aglomeraţiile. Atunci când distanţa nu poate fi menţinută, trebuie să reduci la maxim timpul de contact apropiat cu o astfel de persoană. Când oamenii bolnavi sau aglomeraţiile nu pot fi evitate, trebuie să reduci la maxim timpul de contact, în măsura posibilului.
(C) Nu vizita, dacă nu este absolut necesar, persoanele bolnave de gripă.
2. Spălaţi-vă sau dezinfectaţi-vă frecvent mâinile
(A) Spălatul sau dezinfectarea frecventă a mâinilor vă ajută să vă protejaţi de virus. Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun, în special după ce tuşiţi sau strănutaţi. Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate, deşi spălarea cu apă şi săpun este mult mai eficientă.
(B) Spălatul pe mâini nu trebuie să fie doar o clătire rapidă, trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde de fiecare dată, iar mâinile trebuie să fie frecate una de cealaltă cu apă şi săpun în acest timp, după care săpunul de pe mâini trebuie clătit cu apă din abundenţă.
(C) După spălarea cu apă şi săpun, mâinile trebuie uscate bine, dacă este posibil cu prosoape de hârtie de unică folosinţă, sau cu uscătorul cu aer cald.
3. Evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul sau gura
Virusurile sunt transmise atunci când o persoană atinge ceva care este contaminat cu germeni şi apoi îşi atinge nasul, ochii sau gura.

Sursa: Ministerul Sanatatii